Israelienii și palestinienii au celebrat luni un schimb istoric de ostatici și prizonieri, considerat primul pas major către încheierea a doi ani de conflict în Fâșia Gaza. Evenimentul a fost salutat de președintele american Donald Trump, care a descris momentul drept „un început istoric într-un nou Orient Mijlociu”.
Un moment de bucurie și emoție pentru familii
În cadrul primei faze a planului de pace mediat de SUA, gruparea Hamas a eliberat toți ostaticii israelieni în viață. Israelul a eliberat aproape 2.000 de prizonieri și deținuți palestinieni, inclusiv 250 condamnați pe viață.
Scenele de la frontieră au fost încărcate de emoție: familiile israelienilor eliberați au izbucnit în lacrimi la revederea celor dragi, în timp ce palestinienii eliberați au fost întâmpinați cu aplauze, steaguri și cântece în Gaza și Cisiordania ocupată.
„Sunt copleșită de emoție și bucurie”, a spus Arbel Yehoud, fostă ostatică, reunită cu partenerul său, Ariel Cunio, după mai bine de doi ani de despărțire.
Trump: „Un nou început pentru israelieni și palestinieni”
Președintele Donald Trump a sosit în Israel la scurt timp după eliberarea ostaticilor, fiind întâmpinat de premierul Benjamin Netanyahu, potrivit BBC.
Într-un discurs rostit în fața Knessetului, Trump a afirmat că „lungul și durerosul coșmar s-a încheiat, nu doar pentru israelieni, ci și pentru palestinieni”, promițând „un nou capitol de pace în Orientul Mijlociu”.
Discursul său a fost întrerupt scurt de un parlamentar care a ridicat o pancartă cu mesajul „Recunoașteți Palestina”.
După vizita din Ierusalim, Trump a zburat la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru un summit internațional al păcii, la care au participat peste 20 de lideri mondiali — inclusiv Keir Starmer, Emmanuel Macron și mai mulți lideri arabi.
Acolo, SUA, Egipt, Qatar și Turcia au semnat o declarație comună de garantare a armistițiului.
Planul de pace în 20 de puncte și provocările următoare
Acordul, parte a unui plan de pace în 20 de puncte promovat de Trump, prevede:
- încetarea focului pe termen lung în Gaza,
- guvernarea temporară a teritoriului de către un comitet de tehnocrați palestinieni,
- supravegherea procesului de către un Consiliu al Păcii condus de SUA, în care ar urma să joace un rol important Tony Blair,
- și, în final, transferul treptat al autorității către Autoritatea Palestiniană (AP) după reforme instituționale.
Totuși, negocierile ulterioare se anunță dificile. Printre punctele sensibile se numără dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene din Gaza și statutul viitor al teritoriului.
Hamas a declarat că nu va depune armele fără crearea unui stat palestinian recunoscut, iar Netanyahu a respins orice implicare a AP în administrarea viitoare a Fâșiei Gaza.
Războiul din Gaza: bilanțul tragediei
Conflictul a izbucnit pe 7 octombrie 2023, după atacul Hamas asupra sudului Israelului, soldat cu peste 1.200 de morți și 251 de ostatici.
De atunci, ofensiva israeliană a provocat peste 67.000 de decese în Gaza, potrivit Ministerului Sănătății condus de Hamas — cifre considerate credibile de ONU.
Peste 90% dintre clădirile rezidențiale din Gaza au fost distruse sau avariate.
În pofida bucuriei momentului, experții avertizează că drumul către pace rămâne fragil. „Fazele sunt puțin amestecate între ele”, a recunoscut Trump, adăugând însă că „procesul păcii a început deja”.
Citește și: Șeful NATO ironizează un submarin rusesc „defect”, în timp ce Moscova neagă defecțiunea
