Unu din cinci români recunoaşte că s-a urcat la volan după ce a consumat alcool, arată un studiu realizat la solicitarea Asociaţiei Spirits România. 76% dintre cei care admit acest fapt spun că nu erau beţi, ci doar consumaseră puţin alcool. Studiul mai relevă că aproape două treimi dintre cei chestionaţi au în cercul lor persoane care au condus după ce au consumat alcool.
”A doua ediţie a studiului privind percepţia şi atitudinea românilor faţă de consumul de alcool la volan, realizat la solicitarea Asociaţiei Spirits România, scoate la iveală obiceiuri şi percepţii îngrijorătoare ale românilor în trafic. De la condusul sub influenţa alcoolului până la opiniile privind legislaţia şi sancţiunile, rezultatele evidenţiază atât riscurile majore de pe şosele, cât şi dorinţa tot mai clară a publicului pentru măsuri ferme”, arată asociaţia.
Studiul a fost realizat de platforma ivox.ro în cadrul celei de-a doua ediţii a campaniei ”NOT alCOOL la volan – #ConsumăResponsabil”. Datele au fost colectate prin metoda CAWI, în perioada 26 iulie – 4 august 2025, de la un eşantion de 1.010 respondenţi.
Campania, desfăşurată între mai şi decembrie 2025, are ca obiectiv prevenirea consumului de alcool la volan şi se derulează în parteneriat cu Brigada Rutieră Bucureşti, cu sprijinul Corpului Naţional al Poliţiştilor.
Unu din cinci români admite că a condus după ce a consumat alcool
Potrivit studiului Spirits România, aproape unu din cinci români admite că a condus după ce a consumat alcool. Comparativ cu prima ediţie, rezultatele arată o modificare semnificativă. Astfel, 76% dintre cei care au condus după ce au băut spun că nu au considerat că erau în stare de ebrietate, ci doar consumaseră o cantitate mică de alcool. La ediţia precedentă, doar 60% dintre respondenţi invocaseră această explicaţie. Diferenţa de procente poate indica un fenomen periculos, respectiv tentaţia de a face distincţia între „puţin băut” şi „beat”, o linie roşie extrem de riscantă din perspectiva siguranţei la volan.
Cei care recunosc că s-au urcat la volan după ce au consumat alcool mai menţionează ca justificări faptul ca aveau de parcurs un traseu scurt şi familiar, absenţa altor mijloace de transport ori presiunea anturajului.
Când vine vorba de anturaj, situaţia devine mai evidentă. Astfel, 62% dintre respondenţi declară că au în cercul lor persoane care au condus după ce au consumat alcool. Totuşi, 76,5% declară că nu ar accepta să fie pasageri într-o maşină condusă de un şofer băut, iar aproape 12% merg mai departe, spunând că ar sesiza Poliţia într-o astfel de situaţie.
Există totuşi un segment de 11,57% din respondenţi care ar ignora situaţia, în funcţie de circumstanţe sau de gradul de apropiere faţă de şoferul băut. Chiar dacă acest procent este unul relativ mic, el poate indica o tendinţă de a banaliza sau de a minimiza gravitatea reală a acestui comportament.
Lipsa de respect faţă de regulile de circulaţie existente
Întrebaţi despre cele mai mari ameninţări la siguranţa rutieră, majoritatea (51,57%) indică lipsa de respect faţă de regulile de circulaţie existente. De altfel, doar 1,45% dintre cei chestionaţi spun că nu au întâlnit niciodată comportamente periculoase în trafic, în timp ce aproape jumătate (48,19%) afirmă că asistă la ele de fiecare dată când ies pe drum.
Peste 60% dintre respondenţi sunt de acord că legislaţia actuală este suficientă pentru a preveni accidentele, dar 40,84% cred că problema reală este aplicarea prea relaxată a regulilor existente.
“Industria băuturilor spirtoase din România urmăreşte o dezvoltare sustenabilă şi responsabilă iar în acest context grija faţă de consumatori este un element fundamental. Suntem un partener activ al autorităţilor în promovarea responsabilităţii sociale şi susţinem ferm interdicţia de a consuma alcool la volan. Educarea publicului este esenţială iar noi ne implicăm în mod constant în programe şi campanii menite să transmită acest mesaj clar: niciun pahar înainte de a urca la volan!”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Spirits România.
Soluții și pedepse
Când vine vorba de soluţii, românii sunt fermi: aplicarea mai strictă a legii (52,53%) şi înăsprirea pedepselor (56,51%) sunt prioritare. Totodată, 46% susţin educaţia rutieră mai consistentă, 25% vor mai multe campanii de conştientizare, iar 39% sepronunţă pentru modernizarea infrastructurii.
Atitudinea publicului faţă de pedepsele pentru condusul sub influenţa alcoolului este de asemenea categorică. Astfel, 62% vor suspendarea permisului timp de un an pentru şoferii prinşi băuţi, chiar dacă nu au provocat un accident; 18,5% cer pedeapsa cu închisoarea pentru aceştia, în timp ce 12% consideră că aplicarea unei amenzi ar fi suficientă.
Pentru accidentele mortale, cerinţele publicului sunt mai dure: 37% ar considera corectă aplicarea unei pedepse de 25 de ani de detenţie şi interdicţie permanentă de a mai conduce, iar aproape 9% merg până la ideea de închisoare pe viaţă. Mai mult, 66,6% dintre respondenţi cred că ar trebui eliminate posibilitatea eliberării anticipate sau a unei pedepse cu suspendare în cazul accidentelor provocate sub influenţa alcoolului.
”Prevenirea tragediilor rutiere provocate de consumul de alcool rămâne o prioritate absolută pentru Poliţia Rutieră. Salutăm implicarea mediului privat şi a societăţii civile în campanii de responsabilizare, pentru că doar printr-un efort comun şi continuu putem reduce semnificativ numărul victimelor pe şosele. Educaţia şi informarea corectă a publicului sunt esenţiale, iar mesajul nostru este clar şi categoric: toleranţă zero faţă de alcool la volan. Orice cantitate consumată înainte de a urca la volan reprezintă un risc major pentru viaţa tuturor participanţilor la trafic, iar responsabilitatea este a fiecăruia dintre noi” a declarat Claudiu Costea, comisar în cadrul Brigăzii Rutiere din Poliţia Capitalei.
Legislaţia din România are toleranţă zero faţă de consumul de alcool
În prezent, legislaţia din România are toleranţă zero faţă de consumul de alcool, orice valoare pozitivă putând angaja răspunderea contravenţională sau penală, în cazul în care această valoare depăşeşte pragul de 0,80 g/l alcool pur în sânge. Astfel, potrivit articolului 336 din Codul Penal, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. De asemenea, în cazul accidentelor rutiere produse pe fondul consumului de alcool şi soldate cu persoane decedate, legislaţia prevede pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 10 ani. Odată cu adoptarea legii Anastasia, în anul 2023, pedeapsa cu închisoarea nu mai poate fi aplicată cu suspendare, dacă şoferul vinovat de producerea accidentului era băut în momentul comiterii faptei.
Spirits Romania este o asociaţie patronală care reuneşte principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase din România. Spirits Romania a fost înfiinţata în 2013 cu scopul de a contribui la crearea unui cadru fiscal şi legislativ funcţional, propice dezvoltării industriei locale de băuturi spirtoase, precum şi din dorinţa companiilor membre de a se implica în crearea unor programe comune de educare a consumatorilor cu privire la consumul responsabil de alcool.
Companiile membre asigură peste 3.000 de locuri de munca directe şi 185.000 indirecte.
Membrii Spirits Romania exportă băuturi spirtoase de toate tipurile în peste 30 de ţari, din Europa, Asia şi America. Spirits Romania este afiliată la SpiritsEurope, organizaţia reprezentativă la nivel european a industriei alcoolului, ce reuneşte peste 31 de asociaţii naţionale din 24 de ţari. Spirits Romania reprezintă principalele companii producătoare şi importatoare de băuturi spirtoase din România: BDG, Diageo, Pernod Ricard Romania, Prodal, Prodvinalco, PPD, Coca-Cola HBC România, Alexandrion Saber Distilleries şi Maspex.
Citește și: Patronul unui camping din Vama Veche, găsit spânzurat
