Administrația Donald Trump a anunțat o reducere parțială a efectivelor americane din Europa de Est, precizând însă că nu este vorba despre o retragere amplă.
Potrivit publicației Kyiv Post, România a fost prima țară vizată de aceste ajustări, urmând ca măsuri similare să aibă loc în Bulgaria, Ungaria și Slovacia începând chiar de la jumătatea lunii decembrie.
Conform publicației americane Stars and Stripes, aproximativ 3.000 de militari americani vor fi retrași din cele patru țări. Oficialii de la Washington susțin că este vorba doar despre o „recalibrare limitată” a prezenței militare, nu despre o schimbare de strategie.
România – prima etapă a reducerilor de trupe americane
Retragerea unei brigăzi rotaționale din România reprezintă prima fază a unui plan mai amplu, menită să reconfigureze distribuția forțelor americane din regiune.
Oficiali ai administrației Trump au transmis aliaților că etapa următoare va include reduceri similare în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, într-un calendar ce ridică îngrijorări la sediul NATO din Bruxelles. Diplomați occidentali se tem că această mișcare ar putea afecta capacitatea de descurajare pe flancul estic al alianței, în condițiile în care Rusia își menține atitudinea agresivă față de statele vecine.
Washingtonul asigură: angajamentul față de NATO rămâne solid
Pentagonul insistă că reducerile planificate sunt marginale și că nivelul trupelor americane din Polonia și statele baltice va rămâne neschimbat.
Oficialii americani au explicat că armatele europene sunt acum mai bine pregătite decât în anii trecuți, iar o redistribuire a resurselor ar fi „adecvată”. În același timp, Washingtonul subliniază că angajamentul SUA față de NATO și de flancul estic rămâne „ferm și de neclintit”.
Reacții puternice în Congresul SUA
Planul de retragere a stârnit reacții critice bipartizane la Washington.
Mike Turner, congresman republican din Ohio și șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de reducerea efectivelor americane din România, o țară aflată „pe linia de front a NATO”.
„Este nevoie de o prezență americană robustă și fermă în Europa, mai ales în condițiile în care Rusia își continuă atitudinea agresivă”, a declarat Turner.
La rândul său, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, membru al Comisiei pentru Relații Externe din Senat, a calificat decizia drept „o mișcare profund eronată”, care riscă să submineze eforturile SUA de a-l presa pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.
Shaheen a elogiat România ca fiind „un aliat model”, amintind că țara găzduiește trupe americane și alocă 5% din PIB pentru apărare.
„Această decizie transmite un semnal greșit către Moscova, chiar în momentul în care Rusia își intensifică provocările la adresa țărilor NATO”, a avertizat senatoarea.
Ea a cerut președintelui Trump să clarifice angajamentul Statelor Unite față de aliații săi est-europeni, subliniind că „credibilitatea Washingtonului în cadrul NATO este în joc”.
Context geopolitic tensionat
Decizia vine într-un moment sensibil pentru securitatea europeană. Rusia continuă agresiunea militară în Ucraina, iar incidentele din spațiul aerian al țărilor NATO s-au intensificat.
Experții militari consideră că o reducere a prezenței americane în România și în regiune ar putea fi percepută de Kremlin ca un semn de slăbiciune.
Deocamdată, administrația Trump respinge orice interpretare care sugerează o retragere amplă sau o schimbare strategică. Totuși, analiștii notează că testarea „răbdării transatlantice” ar putea reaprinde tensiuni între Washington și capitalele europene, chiar în pragul unui nou an electoral în SUA.
Citește și: Recepția aducțiunii de apă de la Isvarna s-a poticnit în…800 de metri
