Serviciul Român de Informații (SRI) acuză luni, 20 octombrie, o campanie de dezinformare coordonată pe rețelele de socializare, privind tragedia din Rahova.
„În ultimele zile, în mediul online, în special pe unele rețele sociale, circulă numeroase teorii ale conspirației vizând evenimentul tragic din cartierul Rahova al Capitalei”, se arată într-un comunicat al SRI. Serviciul susține că anumite dezinformări au vizat instituții ale statului român și personalul acestora.
„Din primele date pe care le avem, există elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”, se mai arată în comunicat, conform ziare.com.
SRI recomandă cetățenilor să se informeze doar din surse oficiale
Mai mult, Serviciul Român de Informații, recomandă cetățenilor să se informeze doar din surse oficiale și să verifice faptele înainte de redistribuirea oricărui conținut în mediul online.
„În acest context, raportat la realitățile sociale actuale, devine și mai evidentă necesitatea actualizării cadrului normativ, inclusiv cel penal, în materia dezinformării, astfel încât acesta să permită combaterea eficientă a propagării unor campanii menite să slăbească încrederea populației în instituțiile statului și să încurajeze fenomene care, în esență, amenință siguranța cetățenilor prin diseminarea unor mesaje false, radicale sau extremiste” .
Platformele online s-au umplut de speculații
În urma tragediei din Rahova, propagarea informațiilor neverificate a transformat un incident real într-un val de teorii conspiraționiste. Platformele online s-au umplut de speculații, de la bombe imaginare la povești despre presupuse ținte ale atacului, deturnând atenția de la datele confirmate de anchetatori și de la măsurile reale de intervenție.
Rețelele sociale au fost acaparate de narațiuni false care au transformat o anchetă despre o posibilă acumulare de gaze într-un scenariu de film, cu „bombe C-4”, un presupus „dublu asasinat” și povești despre „uciderea fiului unui general din CSAT”, despre care s-a spus că s-ar fi opus anulării alegerilor prezidențiale. Postări fără surse, dar intens distribuite, au alimentat suspiciunea publică și au deturnat atenția de la faptele reale, arată Digi 24.ro.
Internauți au susținut, fără dovezi, că în bloc ar fi fost plantată „o bombă C-4”
Printre primele care au circulat s-a numărat teoria potrivit căreia explozia ar fi fost provocată intenționat, „pentru că într-un apartament locuia o avocată implicată în dosare importante”. Internauți au susținut, fără dovezi, că în bloc ar fi fost plantată „o bombă C-4”.
Narațiuni false despre donații și fonduri publice
Pe rețelele sociale a mai circulat și o altă teorie, potrivit căreia primarul ar fi deschis conturi de donații pentru sinistrați, dar banii ar fi ajuns „în buzunarul lui”. Alte postări au asociat presupusele fonduri cu ajutoarele oferite refugiaților ucraineni sau Republicii Moldova.
Citeşte şi: CCR a picat reforma pensiilor magistraților. Cine sunt cei cinci judecători care au votat respingerea legii
