Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2025 a fost acordat astăzi cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi „pentru descoperirile lor referitoare la toleranța imună periferică”.
„Sistemul imunitar, extrem de puternic, al corpului uman trebuie reglat – altfel ar putea ajunge să ne atace propriile organe. Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi sunt laureații Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2025 pentru descoperirile lor revoluționare privind toleranța imună periferică, care împiedică sistemul imunitar să dăuneze organismului”, notează Academia Regală Suedeză de Științe în comunicatul care a însoțit anunțarea premiului.
În fiecare zi, sistemul nostru imunitar ne apără de mii de microbi diferiți care încearcă să pătrundă în corp. Aceștia au înfățișări diverse, iar mulți dintre ei au dezvoltat asemănări cu celulele umane, ca formă de camuflaj. Așadar, cum reușește sistemul imunitar să stabilească ce trebuie atacat și ce trebuie protejat?
Mary Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi primesc Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2025 pentru descoperirile lor fundamentale legate de toleranța imună periferică. Laureații au identificat „gardienii de siguranță” ai sistemului imunitar – celulele T reglatoare – care împiedică celulele imune să atace propriul corp.
„Descoperirile lor au fost decisive pentru înțelegerea modului în care funcționează sistemul imunitar și a motivului pentru care nu dezvoltăm cu toții boli autoimune grave”, a declarat Olle Kämpe, președintele Comitetului Nobel.
Povestea descoperirii recompensate cu Nobelul pentru Medicină în 2025
„Shimon Sakaguchi înota împotriva curentului în 1995, când a făcut prima descoperire esențială. La acea vreme, mulți cercetători erau convinși că toleranța imună se dezvoltă doar prin eliminarea celulelor imune potențial dăunătoare în timus, printr-un proces numit toleranță centrală. Sakaguchi a demonstrat însă că sistemul imunitar este mult mai complex și a descoperit o clasă de celule imune necunoscută până atunci, care protejează organismul de bolile autoimune”, a explicat Academia Regală Suedeză de Științe.
Mary Brunkow și Fred Ramsdell au realizat cealaltă descoperire esențială în anul 2001, când au prezentat explicația pentru care o anumită linie de șoareci era deosebit de vulnerabilă la bolile autoimune. Ei au descoperit că acești șoareci aveau o mutație într-o genă pe care au numit-o Foxp3. De asemenea, au demonstrat că mutațiile din echivalentul uman al acestei gene provoacă o boală autoimună gravă, numită IPEX.
La doi ani după aceasta, Shimon Sakaguchi a reușit să lege aceste descoperiri între ele. El a demonstrat că gena Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor pe care le identificase în 1995. Aceste celule, cunoscute astăzi sub numele de celule T reglatoare, supraveghează alte celule imune și se asigură că sistemul nostru imunitar tolerează propriile țesuturi.
Descoperirile laureaților au deschis domeniul toleranței periferice, stimulând dezvoltarea tratamentelor medicale pentru cancer și boli autoimune. Aceste cercetări ar putea duce, de asemenea, la transplanturi mai reușite. Mai multe dintre aceste tratamente se află în prezent în etapa de studii clinice.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat oamenilor de știință Victor Ambros și Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului.
Când se anunță restul Premiilor Nobel din 2025
Ca în fiecare an, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost primul anunțat în 2025. Acesta va fi urmat de anunțarea celorlalte premii astfel:
Premiul Nobel pentru Fizică – marți, 7 octombrie;
Premiul Nobel pentru Chimie – miercuri, 8 octombrie;
Premiul Nobel pentru Literatură – joi, 9 octombrie;
Premiul Nobel pentru Pace – vineri, 10 octombrie;
Premiul în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel – luni, 13 octombrie.
Citeşte şi: Trei bărbați, răniți într-un accident între două maşini
