Categoric, toate discuțiile și reacțiile privitoare la creșterea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2026, demonstrează, încă o dată, jocul dur pe contre, uneori cu valențe de șantaj, din actuala coaliție politică aflată la guvernare. Demonstrația o avem din partea lui Adrian Câciu, membru marcant PSD și fost ministru la Finanțe și la Fondurile Europene : ”Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2026. (…) Salariul minim este jalon PNRR. Avem Directiva Europeană, avem Legea 283/2024, avem jalonul 392 îndeplinit. Eu zic că va crește iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine! Aștept să își revină! Dacă nu, să plece!”.
Dincolo de afirmația hazardată “pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine”, categoric , Legea, Directivele europene, jaloanele din PNRR trebuie respectate, dar nu prin măsuri discriminatorii. Salariile din sectorul bugetar au fost înghețate, pensiile la fel, cu impunerea unui spor de contribuții sociale. Practic, se demonstrează, fără echivoc, că întreaga reformă a “Pachetelor” de măsuri de redresare s-a limitat la translatarea efortului de reducere a deficitului în sarcina sectorului privat și a cetățenilor, singurii susținători ai bugetului de stat.
Să le luăm pe rând pentru a argumenta necesitatea “înghețării” creșterii salariului minim pe economie pentru a evita grave derapaje.
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) a demonstrat că atât Directiva Europeană 2022/2041 a PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană,cât și Legea 283/2024, consideră că salariul minim adecvat este acel salariu care ,,răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă.” (https://curierulnational.ro/va-crește-salariul-minim-brut-în-2026-dacă-da-care-sunt-consecințele-argumente-pro-și-contra/).
Mai mult, aspect pus în evidență de Alexandru Tamba, Președinte UGIR Sălaj și membru al Consiliului Național, care sublinia clar : “De altfel, U.E., în expunerea de motive la directivă, specifică: ,«(26) Sunt necesare norme clare, proceduri și practici eficace pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime legale, pentru a asigura salarii minime adecvate, protejând în același timp locurile de muncă existente și creând altele noi, condiții de concurență echitabile și competitivitatea firmelor, inclusiv a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).». Așadar, asigurare de salariu minim, dar trebuie avut grijă și la locurile de muncă, să nu ne trezim că solicităm salarii, dar s-ar putea să rămânem fără loc de muncă!”.
Marți, Florin Jianu , după ce a renunțat la toate funcțiile politice , inclusiv la cea de Senator PSD de Prahova , și a redevenit Președintele IMM-România, a prezentat argumentele mediului de afaceri, în special ale micilor întreprinzători, pentru “înghețarea” salariului minim, aplicabil doar sectorului privat. Rezultatele sondajului IMM-România (https://immromania.eu/2025/10/22/sondaj-imm-românia-privind-creșterea-salariului-minim-brut-pe-țară-de-la-1-ianuarie-2026/),
trebuie să dea de gândit actualilor guvernanți. Cei din Coaliția de guvernare au obligația să citească aceste rezultate pentru a nu transforma o eventuală decizie de majorare a salariului minim pe economie în una pur populistă de genul “cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine!”, ca să cităm din postarea domnului Câciu.
În acest caz, Florin Jianu avertizează: “Unul din patru angajatori români spune că va da oameni afară, dacă salariul minim va crește”.
Dincolo de tensiunile din Coaliția de guvernare trebuie să remarcăm reacția decentă a Sindicatelor prinvind creșterea salarială , asigurarea unui trai decent al angajaților, un rol major în activitatea lor. Deși militează pentru diferite praguri de nivel al salarizării minime pe economie , este rolul firesc al sindicatelor ,totuși, ele recunosc, printre rânduri, că există o atitudine de dublu standard în relația cu salariile din sectorul bugetar și din cel privat. Acestea subliniază că în sectorul bugetar și al companiilor de stat s-au luat măsuri de “înghețare a salariilor” prin prorogarea legii care prevede “legarea” grilei de salarizare cu nivelul salariului minim, în timp ce în cel privat, în special al micilor întreprinzători, decizia noii salarizări ar deveni obligatorie.
Am citit cu atenție postarea de pe Facebook a liderului de sindicat de la CSN “Meridian “, Silviu Geană, cu privire la întâlnirea de lucru de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară pentru anul 2026 ( 2025 octombrie):(https://www.facebook.com/search/top?q=confederația%20sindicala%20nationala%20meridian). Din această postare mi-a atras atenția următoarea frază: “ În calitate de reprezentant al CSN Meridian și lider Federația SILVA am susținut, argumentat de majorarea inflației, creșterea prețurilor la energie, majorarea TVA, majorarea prețurilor la alimente, la utilități și carburanți, scăderea puterii de cumpărare, necesitatea ajustării salariului minim pentru anul 2026 cel puțin cu rata inflației, 10 %, adică minimum 4455 lei, valoare apropiată de scenariul 3 de calcul – 4595 lei. (…)
În intervenția mea, am avertizat Ministerul Muncii cu privire la necesitatea menținerii unor mecanisme pentru ca salariul minim să conducă la o ajustare implicită a salariilor ce depășesc această valoare, pentru a păstra o ierarhizare firească și un sistem echitabil al veniturilor pentru toate celelalte categorii de lucrători.
Am prezentat de asemenea situația creată de Legea nr. 158/2025 – pentru modificarea şi completarea OUG nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, asumată de Guvern și recent promulgată, prin care salariile tuturor angajaților din companiile, întreprinderile și regiile cu capital majoritar de stat vor fi plafonate și implicit diminuate.”
Cu alte cuvinte, într-o situație economică dificilă, recunoscută unanim, în ciuda plafonării veniturilor salariale din sectorul public, a pensiilor, o eventuală majorare, prin lege, a salariului minim pe economie s-ar propaga pe întreg lanțul de ierarhizare de stat și privat. Și atunci, toată construcția de atragere de resurse suplimentare la buget prin contribuții sociale se prăbușește, tocmai prin condamnarea sectorului privat de a suporta acest efort.
Cum subliniau și colegii de la IMM-România, nu obligarea la asigurarea unui nivel salarial minim mărit este soluția pentru buget, ci diminuarea poverilor fiscale asupra angajatului și angajatorului astfel încât acel angajat să primească lunar mai mulți bani curați în cont.
Cu excepția indicatorului de inflație (aproape 10%) – prag generat de măsurile guvernamentale, creșterea TVA, printre altele, nu vedem niciun motiv pentru care actualul Guvern să nu decidă înghețarea salariului minim pe economie pe actualul nivel din 2025 până la 1 ianuarie 2027, funcție de performanțele economice generate de măsurile “pachetare- 1+2+3” de reforme implementate decise în birourile Palatului Victoria.
Autor Ștefan Rădeanu
