Vinerea trecută, un mesaj scurt trimis de pastorul Jin Mingri din China către fiica sa, Grace Jin Drexel, avea să anunțe începutul unei crize religioase de proporții. În mesaj, pastorul îi cerea fiicei sale, stabilită în SUA, să se roage pentru un alt pastor dispărut în orașul Shenzhen. Câteva ore mai târziu, familia avea să descopere că însuși Jin fusese reținut de autorități.
Arestarea lui Jin Mingri, fondator al influentei rețele creștine Biserica Sion, a făcut parte dintr-o amplă operațiune desfășurată simultan în cel puțin zece orașe din China, printre care Beijing și Shanghai. În total, aproximativ 30 de pastori și membri ai bisericii au fost reținuți, potrivit relatărilor mai multor organizații internaționale pentru drepturile omului.
O biserică independentă devenită țintă pentru autorități
Fondată în 2007, Biserica Sion a devenit una dintre cele mai vizibile și organizate comunități creștine independente din China, ajungând la peste 10.000 de membri în circa 40 de orașe. Deși nu este recunoscută oficial de stat, biserica a atras un număr semnificativ de credincioși, în special din rândul clasei de mijloc urbane.
În 2018, autoritățile chineze au cerut ca biserica să instaleze camere de supraveghere în locațiile sale, motivând că măsura era necesară pentru „siguranță publică”. Când liderii bisericii au refuzat, au început presiunile: interogatorii, amenzi, intimidări, până la închiderea forțată a lăcașului principal.
De atunci, Sion a adoptat un „model hibrid” – combinând slujbele online cu întâlniri în grupuri mici, pentru a evita atenția autorităților. Totuși, influența sa a crescut, ceea ce a atras, potrivit experților, suspiciunile și neîncrederea regimului chinez.
Represiunea împotriva bisericilor „de casă”
China are o populație creștină în creștere, estimată între 60 și 100 de milioane de persoane. Doar o parte dintre acestea sunt înscrise în bisericile recunoscute oficial de stat – Mișcarea Patriotică Protestantă a Trei Autonomii și Asociația Patriotică Catolică. Restul frecventează biserici „de casă”, comunități independente care nu se conformează normelor impuse de Partidul Comunist Chinez (PCC).
În ultimii ani, aceste biserici au fost ținta unor reglementări tot mai restrictive. Legea din 2018 privind activitățile religioase a introdus obligativitatea obținerii unei aprobări guvernamentale pentru slujbe și predici publice. În 2023, un nou cod de conduită pentru personalul religios a limitat drastic predicile online, permițând doar grupurilor autorizate să le difuzeze.
Mai multe organizații, precum Open Doors și Luke Alliance, consideră că arestările recente reprezintă un semnal de avertisment pentru restul bisericilor clandestine. „Este o acțiune sistematică menită să intimideze și să descurajeze creștinii din China”, afirmă Corey Jackson, fondatorul Luke Alliance.
Reacții internaționale și poziția oficială a Beijingului
După valul de arestări, reacțiile internaționale nu au întârziat. Secretarul de stat american Marco Rubio a condamnat acțiunile Beijingului, acuzând autoritățile de încălcarea libertății religioase fundamentale.
Ca răspuns, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat că „Republica Populară Chineză se opune ferm interferenței străine în problemele sale interne”, subliniind că „cetățenii chinezi se bucură de libertatea de credință religioasă, atâta vreme cât activitățile respectă legile și reglementările în vigoare”.
Declarația reflectă poziția constantă a Beijingului, care afirmă că nu interzice credința, ci doar „menține ordinea publică” și „previne abuzurile în numele religiei”.
Un istoric al persecuțiilor religioase
Represiunea împotriva comunităților religioase independente nu este un fenomen nou în China. Încă din anii 2000, statul a demarat campanii împotriva simbolurilor creștine vizibile – demolarea crucilor, interzicerea aplicațiilor biblice și închiderea școlilor confesionale.
În 2016, președintele Xi Jinping a lansat conceptul de „sinizare a religiei” – o politică prin care credințele religioase sunt „armonizate” cu valorile socialiste și patriotismul chinez. Practic, aceasta a însemnat integrarea simbolurilor și mesajelor comuniste în viața religioasă și subordonarea totală a bisericilor autorităților locale.
În 2018 și 2021, au urmat noi valuri de arestări și condamnări, printre care și cea a pastorului Wang Yi, liderul Bisericii Early Rain Covenant, condamnat la nouă ani de închisoare.
Cazul Jin Mingri: de la loialist la disident religios
Jin Mingri, cunoscut și sub numele de Ezra Jin, s-a născut în 1969, în timpul Revoluției Culturale. A fost un susținător convins al statului chinez până la evenimentele din 1989, când, ca student la Universitatea din Beijing, a fost martor indirect al Masacrului din Piața Tiananmen.
Evenimentele din acea perioadă i-au zdruncinat încrederea în stat și l-au apropiat de creștinism. După studii teologice în SUA, s-a întors în China, unde a fondat Biserica Sion, refuzând să se supună doctrinei statului: „Nu poți sluji la doi stăpâni”, spunea Jin, citat de fiica sa.
După închiderea bisericii, Jin a rămas sub supraveghere strictă, iar familia sa a plecat în SUA. Cu toate acestea, el a continuat să conducă rețeaua Sion de la distanță, prin mijloace digitale, menținând legătura cu zeci de mii de credincioși.
Un viitor incert pentru libertatea religioasă în China
Deși o parte dintre membrii arestați ai Bisericii Sion au fost eliberați, majoritatea rămân în detenție, inclusiv pastorul Jin. Potrivit informațiilor obținute de BBC, el este deținut în prezent în închisoarea Beihai Numărul Doi, fiind acuzat de „utilizare ilegală a rețelelor de informații”.
Pentru mulți observatori, cazul Jin este un semn clar al înăspririi controlului ideologic exercitat de regim. „China se află într-o fază de consolidare autoritară, iar bisericile independente sunt văzute ca o potențială amenințare la unitatea statului”, afirmă un analist citat de organizația Open Doors.
Totuși, liderii Bisericii Sion din exil rămân optimiști. Pastorul Sean Long, purtător de cuvânt al comunității din SUA, spune că represiunea nu va putea opri credința: „De fiecare dată când persecuția lovește, credința renaște mai puternic.”
Concluzie
Arestările recente din China arată o tendință clară: controlul statului asupra vieții religioase este tot mai strict, iar bisericile neînregistrate devin ținte directe ale autorităților.
Într-un stat care se declară ateu, dar găzduiește una dintre cele mai mari comunități creștine din lume, dilema dintre libertate religioasă și loialitate politică rămâne deschisă.
Pe măsură ce lumea urmărește evoluția cazului Bisericii Sion, întrebarea esențială este dacă persecuția va înăbuși credința — sau, dimpotrivă, o va face să crească.
Citește și: O nouă eră în chirurgie: sistemul robotic da Vinci 5 ajunge în România
The post China, în pragul unei noi represiuni religioase? Arestarea a 30 de creștini ridică semne de întrebare privind libertatea de credință first appeared on Prahova.EU.
