Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să dezbată, miercuri, sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) și de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în legătură cu legea privind plata pensiilor private din piloanele II și III.
Ce prevede noua lege
Proiectul de lege, adoptat de Parlament la jumătatea lunii octombrie, stabilește noi reguli pentru retragerea banilor din fondurile private de pensii.
Potrivit actului normativ, persoanele care doresc să își retragă economiile din Pilonul II – fondul obligatoriu administrat privat – vor putea primi inițial doar 30% din sumă, restul urmând să fie virat eșalonat pe o perioadă de opt ani.
Prin excepție, bolnavii cu afecțiuni oncologice pot primi întreaga sumă dintr-o singură tranșă. De asemenea, cei care au un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare pot beneficia de plată unică integrală.
Argumentele Înaltei Curți
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională în privința mai multor articole din lege.
Magistrații susțin că actul normativ încalcă principiile constituționale de claritate, previzibilitate și accesibilitate a legii, precum și pe cele ale legalității și proporționalității în reglementarea drepturilor cetățenilor.
Potrivit unui comunicat al ÎCCJ, „cetățenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă și predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie”. Instanța supremă consideră că este în interesul public ca legea să fie analizată de CCR înainte de promulgare, pentru ca eventualele corecții să fie făcute înainte ca actul să producă efecte în masă.
Poziția AUR
Și partidul AUR a contestat legea la Curtea Constituțională, acuzând Guvernul de „furt al pensiilor românilor din Pilonul II și III”.
„Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat pentru adoptare. Însă inițiativa reprezintă o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai românilor”, se arată într-un comunicat de presă.
Forma actuală a legii, susține AUR, ar avantaja administratorii fondurilor private, care vor încasa comisioane de 0,21% – 0,27%, dar și statul român, care „a găsit un colac de salvare pentru un sistem public de pensii aflat în dificultate și dependent de împrumuturi costisitoare”.
Ce urmează
CCR urmează să analizeze argumentele ambelor sesizări și să decidă dacă prevederile legii respectă Constituția. O eventuală admitere a sesizărilor ar trimite proiectul înapoi în Parlament pentru modificări, în timp ce o respingere ar deschide calea promulgării de către președinte.
Citește și: Jennifer Aniston și Jim Curtis: o poveste dulce spusă prin postările de pe Instagram
