Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Poiectelor Europene, anunţă că a decis să sesizeze Parchetul European pe subiectul achiziţiei microbuzelor electrice pentru elevi, ”ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”.
Ministrul mai afirmă şi că rezultatele verificării realizate de Corpul de Control vor fi transmise către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei. ”Au fost identificate situaţii în care acelaşi tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele”, explică Pîslaru, potrivit news.ro
”Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziţiei microbuzelor electrice pentru elevi. De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”, informează Pîslaru într-o postarepe Facebook.
Apelul de proiecte cu titlul „Microbuze electrice pentru elevi”, gândit pentru a sprijini comunităţile locale
El precizează că apelul de proiecte cu titlul „Microbuze electrice pentru elevi” a fost gândit pentru a sprijini comunităţile locale şi pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern şi prietenos cu mediul.
”Din păcate, analiza documentaţiilor transmise de consiliile judeţene arată că modul de implementare a fost neuniform şi lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziţii centralizate şi standarde unitare, fiecare judeţ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate şi condiţii de livrare”, explică Pîslaru.
În total, au fost 74 de achiziţii derulate individual de către 40 de judeţe.
Ministrul InvestiţiilorEuropene consideră că această descentralizare, deşi justificată de dorinţa de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferenţe semnificative de preţ între microbuze similare şi lipsa unor justificări clare privind diferenţele majore de cost.
”Au fost identificate situaţii în care acelaşi tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele. Au fost recepţionate echipamente în afara termenilor de livrare, diferenţele de preţ variind uneori şi până la de trei ori mai mult faţă de preţul cel mai mic. Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferenţele majore de cost. Diferenţa semnificativă de preţ pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înţelegere între firme (preţ de cartel), preţul nereprezentând o imagine reală a preţurilor practicate pe piaţă”, relatează ministrul.
Ofertele de preţ nu sunt fundamentate
El explică şi că, deoarece ofertele de preţ nu sunt fundamentate, acestea generează un potenţial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziţie ineficientă sau neconformă prin prisma obligativităţii de respectare a principiilor de legalitate, eficienţă şi economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR şi a bugetului naţional aferent.
Totodată, există diferenţe între listele localităţilor beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanţare şi localităţile care au primit în final microbuze conform proceselor verbale de predare/primire.
”În lumina tuturor acestor aspecte, am dispus transmiterea tuturor constatărilor către instituţiile abilitate: Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă şi Consiliul Concurenţei. Rolul lor este să verifice dacă diferenţele de preţ şi modalitatea de utilizare a informaţiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător. Altfel spus, nu avem calitatea legală să dăm verdicte definitive ori să condamnăm potenţiale încălcări ale legii”, notează Dragoş Pîslaru.
El anunţă că ministerul pe care îl conduce va lucra împreună cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piaţă solide, a unor preţuri de referinţă realiste şi a unei coordonări mai eficiente între instituţii.
